Top 5 statiuni montane din Romania alese de turisti iarna aceasta


Sărbători de iarnă în România: sărbătorile tradiţionale sunt cele la care ne gândim în primul rând atunci când nu visăm la un Crăciun vienez sau la un Revelion în Caraibe. Atunci când nu vrei să stai în faţa televizorului, la talk-show-uri sau emisiuni de divertisment cu multa publicitate, te gândeşti unde sa evadezi, unde să ieşi din ameţitorul şi sufocantul oraş în care îţi petreci rutina zilnică între serviciu, cumpărături şi somn. Dacă ai sta acasă, sărbătorile ar presupune meniuri speciale, musafiri, cadouri şi iarăşi muncă, cumpărături, leneveală la televizor sau laptop, câte o ieşire în oraş. Mai bine ieşi din cercul în care te învârţi zilnic, iei o gură de aer proaspăt, te înveseleşti, împreună cu familia sau cu prietenii, te bucuri de iarnă, de viaţă, (re-) descoperind frumuseţea grădinii Carpaţilor. Unde şi cum să te bucuri de o binemeritată vacanţă, mai simplă sau mai sofisticată, după un an de muncă, să te simţi confortabil, într-o atmosfera caldă, prietenoasă? Vă propun câteva destinaţii accesibile în România, care constituie Top 5 cele mai căutate staţiuni montane de clienţii EXIMTUR în acest sezon, pentru Crăciun şi Revelion: 1. Călimăneşti-Căciulata, frumoasa staţiune de pe malul Oltului, este cea mai căutată locaţie pentru perioada Sărbătorilor de iarnă, oferind servicii de calitate, la preţuri absolut rezonabile. Situată în centrul ţării, cu un acces facil şi rapid din aproape orice direcţie, Călimăneşti-ul este renumit pentru resursele de substanţe minerale, ştiinţific dovedite şi valorificate pentru efectele terapeutice. Mănăstirea Cozia, datând din secolul XIV, ctitorie a voievodului Mircea cel Bătrăn, precum şi alte frumoase biserici şi mănăstiri atrag sufletele dornice să-şi regăsească liniştea, să se reculeagă în preajma Sărbătorii Naşterii Domnului: mănăstirea Turnu – monument istoric şi de arhitectură religioasă din secolul XVII, situat în apropierea vestigiilor castrului roman Arutela, schitul Ostrov – ctitorit de Neagoe Basarab la începutul veacului XVI, mănăstirea Frăsinei - cu regim athonit. Zona acoperită de păduri de foioase şi răşinoase (mai mult de jumătate din suprafaţa staţiunii), izvoarele termale şi bazele de tratament, împreună cu tarifele la niveluri acceptabile, au crescut foarte mult popularitatea staţiunii Călimăneşti în această perioadă. 2. La Predeal ajung iubitorii de sporturi de iarnă, care doresc să fie repede (în special din Bucureşti) pe pârtie şi să se bucure de toate facilităţile unei staţiuni montane. Predeal s-a dezvoltat mai ales în secolul al XIX-lea ca şi localitate de frontieră pe calea ferată între România şi Imperiul Austro-Ungar (Braşov). Cele 8 pârtii, cu grade diferite de dificultate, instalaţia de nocturnă şi tunurile de zăpadă, transportul cu telescaun si teleschi, au contribuit mult la dezvoltarea Predealului prin atragerea unui număr tot mai mare de turişti şi, astfel, aducând alte investiţii în facilităţi pentru o petrecere cât mai plăcută a timpului liber. Atractivitatea zonei este crescută şi de traseele superbe ce pot fi străbătute în plimbare pe jos, cu snowmobilul sau ATV-ul, părtiile pentru snowboard, schi fond, săniuş, patinoarul, amplasate în oraşul românesc situat la cea mai mare altitudine - peste 1000 metri. Mănăstirea Sfântul Nicolae din Predeal – ctitorită în secolul XVIII şi mănăstirea catolică a Congregaţiei Jesu din Timişul de Sus se adaugă ca alte obiective turistice şi de reculegere pentru turiştii care nu doresc să schieze din zori până-n seară. Este de remarcat că în cele peste 90 de vile şi pensiuni si 20 de hoteluri din zonă tarifele practicate pentru perioada Crăciunului şi a Revelionului sunt mai mici decât în alte staţiuni de pe Valea Prahovei, iar politica de reduceri pentru înscrieri timpurii a dat roade, aducând numeroşi turişti la Predeal. P.S. In cazul in care planuiesti sa schiezi iarna aceasta, nu mai pierde vremea cu impachetatul! Descarca lista noastra de bagaje pentru ski, printeaz-o si pune-te pe impachetat! 3. Imediat dupa Predeal, în topul preferinţelor românilor, se află Sinaia, cu reşedinţa regilor României şi excelentele facilităţi de practicare a sporturilor de iarnă. 3 pârtii, dintre care cea mai lungă are 2500 metri lungime şi 600 metri diferenţă de nivel, 4 trasee de schi, instalaţiile de transport pe cablu (telescaun, telecabina, teleschi, baby schilifturi), pârtiile pentru săniuş, bob şi skeleton sunt doar câteva din atributele tot mai numeroase care se adaugă staţiunii în pregătirea participării la Festivalul Olimpic pentru Tineretul European din 2013 (care se va desfăşura în zona Braşov-Râşnov-Valea Prahovei). Palatul Peleş, construit ca reşedinţa de vară a lui Carol I, primul rege al României, Pelişorul - a cărui decorare interioară poartă amprenta reginei Maria, mănăstirea Sinaia – aşezământ datând din veacul XVII şi muzeul mănăstirii - primul muzeu religios din ţară, Muzeul rezervaţiei Bucegi sau cazinoul Sinaia, construit după modelul arhitectonic al celui din Monte Carlo, sunt tot atâtea motive de a opta pentru Sinaia, ca destinaţie cu multiple valenţe culturale şi de distracţie. 4. În Poiana Braşov, la 1030 metri altitudine, iubitorii schiului alpin beneficiază de 9 părtii pentru schiori începători sau avansaţi, 7 instalaţii de transport pe cablu (telecabina, telegondola, teleschi), într-un climat montan de refacere cu un aer puternic ozonizat. Oferta este completată de un patinoar în Poiana Braşov şi un patinoar olimpic în Braşov, un centru de echitaţie, un centru de agrement şi team-building, şcoala de schi şi patinaj. Pentru cei care nu reuşesc să se dezlipească întru totul de ceea ce înseamnă universul citadin, Braşovul vine cu o ofertă extrem de bogată: centrul vechi al oraşului, cu Biserica Neagră, Piaţa Sfatului, prima şcoală românească (deschisă în 1495), Bastionul Ţesătorilor, Turnul Alb, Casa Honterus, Biserica Bartolomeu (cea mai veche clădire a oraşului, datând din secolul XIII) şi multe alte obiective ale zonei precum castelul Bran, castelul Râşnov, biserica fortificată săsească din Cristian, biserica-cetate din Hărman – construită în secolul XII. 5. Spre deosebire de staţiunile de pe poziţiile anterioare ale acestui clasament al preferinţelor turiştilor români, Băile Felix se adresează în principal celor ce locuiesc mai degrabă în centrul şi nord-vestul ţării. Climatul cu ierni blânde şi veri moderate a favorizat existenţa unei păduri de foioase, care dă staţiunii o atmosferă plăcută în orice anotimp. Ca staţiune situată în zona de câmpie (150 metri altitudine), Băile Felix au în primul rând un profil de staţiune balneo-climaterică, beneficiind de izvoare termale biocarbonatate, sulfatate, calcice, sodice, silicioase şi nămol sapropelic fosil, cu instalaţii pentru tratament, piscine acoperite sau în aer liber, săli de gimnastică etc. Între obiectivele din Oradea (la 9 km de staţiune) care nu trebuie pierdute din vedere de către cei interesaţi în timpul unui sejur la Băile Felix, menţionez: Muzeul Ţării Crişurilor, Cetatea fortificată Oradea, Palatul Episcopal şi Catedrala Romano-Catolică, mănăstirea capucinilor (întemeiată în secolul XVIII), Şirul canonicilor (10 clădiri înşiruite, construite pe parcursul a peste 100 de ani, dar cu un aspect unitar). Oricare v-ar fi preferinţele, sportive, citadin-culturale, balneo sau strict montane, vă invit să lăsaţi comoditatea fotoliului din faţa televizorului pentru a vă bucura de iarnă, de sărbători tradiţionale oferite în specificul românesc al unei destinaţii de odihnă activă, tratament sau distracţie din România!

SOURCE AND TAGS