Pericol, turist roman!

Pentru a-i intelege pe turisti, marketerii fac apel la comportamentul consumatorului si teoriile marketingului turistic. Studiul comportamentului turistic al turistilor este o fascinanta incursiune in lumea comportamentului uman. In mod normal… pentru ca atunci cand e vorba de turistul roman, din nefericire, s-a conturat un profil foarte bine definit si provenit de la hoardele de turisti care iau cu asalt detsinatiile europene in fiecare vara.

Stim cu totii ca fiecare padure are uscaturile ei; la noi situatia e cam pe dos. Nu foarte multi romani aleg sa vada obiectivele turistice, de exemplu. E mult mai “interesant” sa spargi banii in bazaar, la piata sau la magazinele din hotel. Deh, suntem cunoscuti ca si foarte cheltuitori. Doar rusii sunt mana mai larga decat noi.

Conform agentiilor de turism din tara noastra, turistii romani cheltuie in vacanta, uneori, mai mult decat au dat pe pachetul turistic. Da, ati citit bine. Cum , pe ce? Doar nu pe intrari la muzee! Ash! Pe cumparaturi unde apuca, inclusiv la magazinele din hoteluri (acelea foarte scumpe, adica). Sau daca pachetul este all inclusive, evident ca au pe ce cheltui bani. Se dau cu parasuta sau inchiriaza iachturi. Prin comparatie, turistii straini prefera un pachet all inclusive sau demi-pensiune iar la destinatie cheltuie in plus minimum necesar.

Si atunci ne mai miram ca romanilor li se permit mult prea multe? Daca mai mult de 20 de camere din hotel sunt pline de romanii plecati sa se relazeze prin tari straine (cele mai sus mentionate), personalul hotelului cam inchide ochii. Romanii au tendinta sa manance…cam mult. De fapt, pardon. La bufetul suedez umplu farfuriile pana la refuz si mananca jumatate din mancare. Iar daca tot a ramas mancare, de ce sa nu o ia cu ei in camera? (si da, ati ghicit, nu e voie!)

Cheltuiesc mult la destinatie, platesc putin pe pachetul turistic … si evident uita de asigurari. Ce e aia “storno”? Daca cumva se anuleaza vacanta, acelasi turist zelos se chinuie sa obtina cat mai mult din banii platiti desi nu au dat bani pe asigurare.

Sa nu uitam de “imbracamintea decenta” in care se prezinta la masa…mai ales la cea de pranz. Pentru conationalii nostri aceasta este reprezentata de costumul de baie. Sau altfel spus , slipul. Ud. Plin de nisip. Eventual un prosop legat in talie. Din care picura apa. Asa, e mai decent.

Cat despre petrecerile din hotel, sa va fereasca sfantu daca nu gustati manele. Pentru ca atunci cand sunt multi turisti in acelasi hotel se pune de o chermeza in pur stil … manelist. Si daca personalul hotelului refuza sa le satisfaca poftele, sunt acuzati ca au ceva cu romanii.

Din pacate si in Occident am dat peste aceleasi pericole cu titlul de turist roman. Imi venea sa intru in pamant in Viena, la Prater, unde o gasca de conationali au pus stapanire pe figurinele unde puteai face poze (care de care mai haioase). Ce sa mai faca altii poze? Ash, erau ei stapani. Mi-a scapat o injuratura neaosa printre dinti la auzul careia turistii “civilizati” ne-au intrebat daca suntem si noi, romani. Idem sus pe Goeleta, tot in Viena. Patru persoane faceau zarva cat pentru 40. Noi eram sase. Vorbeam tot in Romaneste. Vine intrebarea de la conationali: “si voi sunteti romani?”

Articolul  reprezinta punctul de vedere al autoarei Cristina Puscas – travel writer pentru Bootsnall Travel Network.