Gyula: relaxare spontana – partea III

Pe Camelia Giurgiu am cunoscut-o pe pagina noastra de facebook si am rugat-o sa ne scrie un articol despre experienta ei in Tunisia, tara de care parea ca s-a indragostit (lucru dovedit, dealtfel, odata ce am citit articolul scris de ea).

Pentru ca am fost extrem de incantati de colaborare, si deoarece si Camelia este, la fel ca noi, o impatimita a calatoriilor, azi iti prezentam partea a III-a a unui nou articol scris de ea, despre un city break la Gyula, in Ungaria, cu imagini de la fata locului.

Partea I a articolului o poti citi aici.
Partea a II-a a articolului o poti citi aici.

Poezie, pictura, muzica si istorie

Pe drumul de intoarcere, trecand prin parc, pe langa o statuie a poetului Petofi Sandor mi-am amintit cat romantism sade in versurile lui:

“Copac m-oi face, daca tu esti floare
Si daca floare esti, m-oi face roua!
Tot roua, daca raza esti, de soare
Sa ne unim fiintele amandoua!
Iar daca tu esti cerul, iubita mea
O stea pe firmamentul tau voi fi
Si daca iadul esti, o viata-ntreaga
S-ajung la tine, voi pacatui!”

Mai apoi un alt parc, de data aceasta dedicat pictorului german de origine maghiara Albrecht Durer. Respira arta si frumusete oraselul acesta: daca nu e poezie (Petofi), e pictura (Durer), daca nu e pictura, e muzica (Ferenc Erkel, pianist si compozitor), daca nu e muzica este istorie (Cetatea din Gyula).

Daca tot am ajuns la Cetate, m-am oprit la una dintre terase si am savurat o bautura pe care in Gyula am descoperit-o: bere din visine. Exceptionala! (domnii, probabil, nu vor fi la fel de incantati precum doamnele, de aroma delicata de visine).

Savurand licoarea spumoasa visinie, admiram “colosul” care-mi tinea companie: Cetatea. Cetatea din Gyula a fost construita in secolul XV si este singura cetate de campie construita din caramida din intreg centrul Europei. A fost finalizata de catre Janos Corvin, fiul nelegitim al lui Matei Corvin. Pe perioada verii Cetatea se transforma in teatru in aer liber. Trebuie sa fie interesant sa vizionezi un spectacol de teatru intr-un loc mustind de istorie. Merita vizitata si ascultata povestea-i zbuciumata.

Pe lacul de langa cetate isi facusera casa cateva familii de rate salbatice. Foarte simpatice! Toata lumea le hranea cu bucatele de paine ori seminte iar ele ofereau un adevarat spectacol in plutirile si scufundarile (cu coditele-n sus) pe luciul apei, in coloana: mama urmata de armata de puisori. O unduire aici, una dincolo, o iesire din coloana a cate unui puiut mai pisicher…

M-am intors la hotel. In holul de la receptie se desfasura un spectacol pentru copiii oaspetilor hotelului. Veselia lumii era acolo! Cei mici se distrau pe cinste. Am cantat si am aplaudat impreuna iar la urma ne-am zambit, ne-am trimis bezele si ne-am urat noapte buna.

Am plecat luni la pranz din Gyula, stiind ca am luat cu mine o parte din frumusetea si veselia de acolo, si cu credinta ca am sa revin…Acumulatorii-mi blink-uiau: “Fully charged! Fully charged!”🙂

(Ramane) de Vazut:

Printre lucrurile pe care as fi dorit sa le vizitez in Gyula si nu am mai avut timp se numara:

– Gradina de bambusi a lui Nagy Laszlo – este una dintre cele mai mari colectii de acest gen din Europa;

– Casa memoriala Ferenc Erkel.

Articol de Camelia Giurgiu (careia ii multumim inca o data pentru aceasta serie minunata!)