Tunisia: soare, nisip si istorie - partea I


De-a lungul timpului si odata cu experienta acumulata in cei 21 de ani de Eximtur, ne-am dat seama ca cele mai potrivite persoane care sa-ti vorbeasca despre o destinatie sunt cele ce o iubesc, cele carora le vezi pasiunea in ochi cand iti povestesc despre acel loc. De la aceste persoane poti intelege cel mai bine lucrurile care fac acea destinatie extraordinara, pentru ca reusesti sa vezi prin ochii lor peisajele, oamenii, traditiile, cladirile si multe altele.

Recent, am cunoscut-o pe pagina noastra de facebook pe Camelia Giurgiu si am vazut pasiunea cu care vorbea despre Tunisia. De aceea, am rugat-o sa ne scrie un articol despre aceasta tara si experienta ei acolo. Rezultatul final ne-a incantat foarte mult (multumim din toata inima!) si ne-a facut sa vrem sa avem si pe viitor colaborari similare! Mai jos, partea I a articolului Cameliei:

Tunisia este o tara extraordinara, in care cultura europeana, africana si orientala se contopesc perfect.sursa imaginii: Wikimedia

Punctul zero - Monastir

Mi-am dorit o vacanta pe una din insulele Grecesti si am plecat hotarata spre agentie. La agentie avea loc o prezentare, pentru un alt client. Am ascultat cu sufeltul la gura povestile agentului despre Tunisia. Fotografii si suveniruri, pliante si harti - m-a cucerit fara doar si poate si... m-am trezit in avionul care zbura peste Mediterana, spre Monastir (Tunisia).

Monastirul poate fi un bun oras de start intr-o incursiune in Tunisia.sursa imaginii: Wikimedia

Citisem sute de pagini despre Tunisia, fusesem informata in detaliu despre ce ar trebui sa fac si unde sa am retineri, insa am plecat la drum cu exaltarea exploratorului si cu dorinta de a ma bucura de fiecare moment al vacantei.

In Monastir eram asteptati de catre cei de la agentie, am primit voucher-ele si ne-au indrumat spre autocare. Eram atat de entuziasmata!

Se innoptase cand am ajuns la hotel, insa totul era... altfel: forfota de pe strazi, muzica, luminile, briza racoroasa care anunta ca marea e aproape… N-am avut stare! M-am cazat, am luat masa si am iesit in recunoastere. Practic, doream sa ma integrez in tabloul acela colorat. M-am plimbat pe stradutele din jurul hotelului descoperind o lume noua, pulsand de viata: magazine inguste, unul langa celalalt, incarcate cu tot soiul de produse (suveniruri, fructe si legume, produse alimentare... tot felul); terase, cafenele, restaurante. Majoritatea clientilor erau tunisieni si nu turisti, asa cum as fi crezut.

Cafenelele sunt o adevarata experienta in Tunisia

sursa imaginii: Wikimedia

In curtea interioara a hotelului, la piscina, tocmai avea loc un spectacol de dans - parea ireal privit de la inaltimea balconului, in noapte, cu lumini feerice si marea pe care doar o ghiceam ascunsa undeva, in spatele palcului de smochini. Am adormit zambind, eram acolo unde mi-am dorit sa fiu.

Dimineata, dupa micul dejun, am avut intalnirea cu reprezentantul agentiei. Ne-a prezentat programul excursiilor organizate de ei si, fara sa stau prea mult ganduri, am ales excursia de doua zile in Sahara, in care urma sa plecam duminica.

Intre timp, hotelul, cu toate cele trei stele ale lui, pe net era catalogat ca fiind modest, a fost pe gustul meu: fara a fi luxos, cu elemente de arhitectura araba si decoratiuni tunisiene, curat, cu personal amabil si respectuos si cu o echipa de animatori grozava, cu piscine interioare si exterioare. Mancarea buna, multa si variata. Bauturile lor nu au fost grozave si le gaseam doar la restaurantele si barurile hotelurilor, doar pentru turisti.

Sousse - orasul unde timpul are alta masura

In Sousse am gasit de cumparat o bautura din smochine, insa undeva in subsolul unui supermarket si doar pe baza de pasaport.

Plaja situata foarte aproape de hotel (despartita fiind de o strada, foarte circulata, de altfel), ofera o multitudine de cadre: turisti relaxati, tunisieni incercand sa vanda luna de pe cer sau, pur si simplu, veniti la plaja, terase (cu preturi cam mari), goelete ancorate nu departe de mal, un nisip fin-fin (precum faina) si o apa limpede si racoroasa.sursa imaginii: Wikimedia

Plaja situata foarte aproape de hotel (despartita fiind de o strada, foarte circulata, de altfel), ofera o multitudine de cadre: turisti relaxati, tunisieni incercand sa vanda luna de pe cer sau, pur si simplu, veniti la plaja, terase (cu preturi cam mari), goelete ancorate nu departe de mal, un nisip fin-fin (precum faina) si o apa limpede si racoroasa.

La piscina hotelului, pe tot parcursul zilei se organizau o multime de activitati, care mai de care mai atractive. Incepand cu stretching si aqua-gym la primele ore ale diminetii, continuand cu dansul hotelului, concursuri, polo…si teminand cu discoteca pentru copii si diverse spectacole oferite de catre echipa de animatori, seara de seara.

Seara de barbeque a fost grozava! Au organizat-o dupa lasarea intunericului. Pe o terasa de pe acoperisul hotelui, luminata cu torte. Jos se auzea forfota falezei iar undeva, in noapte, nu departe, isi facea simtita prezenta Mediterana, prin sunetul relaxant al valurilor… venind… si plecand…

In timp ce se perpeleau bunatatile pe gratare, ne-au incantat cu dansuri tunisiene, dresura de cobre, o maimutica ce se servea din paharele noastre (spre incantarea si veselia tuturor), prezentare de soparle (de dimesiuni mari), inghititori/aruncatori de flacari… In intuneric, un spectacol de poveste.

Tunsia este o tara a muzicii si a sentimentelor pozitivesursa imaginii: Wikimedia

Timpul, pentru mine, acolo avea o alta masura. Parca totul se derula pe “repede-inainte”. Plimbarile pe faleza, ghirladele de flori (nu stiu cum se numeau insa miroseau imbatator, asemanator tuberozelor), bomboanele hand-made, muzica…

Strazile Tunisiei sunt pline de magazine de suveniruri.sursa imaginii: Wikimedia

Apoi - incursiunile prin oras: rondouri cu flori, copacii “frezati” atat de frumos, magazine in care se purtau negocieri “la sange”, standuri cu condimente frumos colorate si aromate, standuri cu prajiturele mici si gustoase (de acolo am cumparat cel mai gustos rahat pe care l-am mancat vreodata). Nu am vizitat bazarul, nu am mai apucat, insa nu am stofa de negociator si am preferat sa cumpar cadouri de la singurul magazin cu preturi fixe din Sousse (Soula Center).

Articol de Camelia Giurgiu Partea a II-a a articolului o poti citi aici. Partea a III-a a articolului o poti citi aici.


SOURCE AND TAGS